Intra-n scena veverita mancacioasa!

     Pentru ca imi doresc atat de tare sa se incalzeasca iar primavara sa vina cu adevarat, astazi am tot rasfoit diverse poze (da, sunt genul de persoana care se uita la pozele vechi de 100 de ori) ce mi-au adus aminte de vara, de soare, de verdeata, de animalute jucause, si cate si mai cate.
  Am gasit o fotografie care mi-a adus zambetul pe buze si am zis  ca trebuie sa vi-o arat neaparat.

     Intr-un weekend de septembrie am uschit-o la un picnic pe malul Bahnei, admiram golful si pescarii cand dintr-o data auzim un fosnait ca si cum Tarzan s-ar plimba nestanjenit pe liene. Cand ce sa vezi? O codita stufoasa si doi ochisori de mai mai iti venea sa o mangai pe burtica si sa-i spargi tu ghindele, sa nu se mai chinuie. Am admirat-o cel putin 20 de minute, era tare jucausa : se plimba de pe-o creanga pe alta, se mai odihnea, mai spargea cateva ghinde. Sprintena si vioaie de zici ca era printesa padurii. La un moment dat coboara din copac pana aproape de pamant (noi fiind la 1-2 m de trunchiul copacului) eu sperioasa din fire am zis ca vine sa ne atace, da' de unde ? ea vroia doar sa se imprieteneasca: a stat cateva secunde, s-a uitat la noi (nu am facut galagie sa nu cumva sa o speriem) si hat din nou in copac la o noua portie de ghinde, a mai rontait ce a mai rontait pana s-a asezat pe o creanga ce se afla deasupra noastra. Ce sa vezi? cojile ghindei ne cadeau in cap, de abia m-am abtinut sa nu rad. Si sa mai ziceti ca animalele nu-s destepte !
  Apoi a inceput sa sara din copac in copac pana a disparut, semn ca s-a saturat de prezenta noastra si de ghinde, probabil s-a dus sa-si faca siesta dupa ce a pus burta la cale.
  In continuare va las cu pozele care certifica cele spuse.

Sper ca v-au placut pozele, desi sunt facute de mine si cele doua maini stangi!